Primul post al acestui blog a fost "se termina facultatea"
Revin cu acest subiect pentru ca in ultima perioada m-am gandit de multe ori la acest lucru.
Devenim mari?
Chiar daca ne-am mai jucat de-a oamenii mari acum chiar devenim mari?
Chiar daca am mai lucrat intr-un loc de munca sau pe oriunde toti ne ziceau si ne priveau ca pe aia micii?
Se tremina inca o etapa din viata. Ca si dupa liceu te apuca o nostalgie. Acum patru ani ma gandeam ca e atat de mult pana se termina facultatea.
Atunci cand se va termina, ma gandeam eu, o sa fiu foarte pregatita, atat din punct de vedere profesional, dar si psihologic sa dau cu nasul de lumea oamenilor mari.
Ce va ramane din acesta facultate? Oameni cu care te intalnesti in mediul de lucru, amintiri, examenele grele (Frigi, Halic si cu asistentii lor), examenele usoare - mai putin, carti citite, cursuri pana noaptea, sali foarte pline la examene si recapitulari pe coridoare.
Multe nopti nedormite...
Hai, mai avem un hop si terminam cu facultatea - oare e bine sau e rau?
Succes tuturor!!
4 comments:
Intram in viata... Evoluam. Doar oare vrem sa fim "mari"? Eu una nu, e prea frumos sa fii copil. Bine, nu confund planurile, cand e nevoie de maturitate (job, scoala, familie)incerc sa privesc lucururile responsabil, insa a te copilari este cea mai frumoasa stare. Nu trebuie sa ne grabim sa ucidem copilul din noi:). Oana O.
Daaaaaaaa, este foarte tare starea.
si cand te ganedsti ca atunci cand eram mici abia asteptam sa fim mari... eu sunt sigura ca fiecare perioada are farmecul ei.
Nopti nedormite, recapitulari, proiecte...facute de cine??:)))))Mai ai curajul sa te lauzi cu astea?Rusiiiineeeee..
Tocilara
Nu cred ca ar trebui sa ne sperie faptul ca terminam facultatea. Cati dintre noi chiar am trecut pe la facultate in ultimii 2 ani?
In ultima perioada am cazut in butoiul cu nostalgie ... vreau sa fiu din nou in liceu. Cred ca odata cu liceul a trecut si copilaria.
Post a Comment